De-aș mai fi fost în astă lume
Viețuitor, aș mai fi vrut
Să îți închin un gând - sărut,
Și-apoi, iubito...
Aș mai fi vrut să-ți mai fi spus
C-ai fost o stea înfloritoare.
În sufletu-mi voiam cu-ardoare,
Nu știi, iubito...
De ți-aș fi spus atuncea, cred
Că-n veci tu nu mai fi crezut.
Și încă câte-aș mai fi vrut...
De-ai fi știut, iubito...
Acum când sunt doar simplu vânt,
O adiere-n câmp, ușoară,
Îți spun prin sunet de vioară,
Încerc, iubito...
Încerc să-ți mai dau semne
Că sunt cu tine-aievea.
Și-n gânduri sunt. De-aceea
Te cânt, iubito...
Crescând în taină ghiocel
Străpung zăpada grea.
Te simt 'idoma catifea,
Te simt, iubito...
Și-acum mă sting în taină,
Te-mbrățișez cu drag,
Și-ți las gândiri în nori, șirag:
"Eu te iubesc, iubito!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu