"A fi" mi-ai dăruit,
Pentru că eşti tu,
Pentru c-ai fost tu
De la-nceputul veşniciei.
De înainte m-ai privit
Pentru că eşti tu,
"A fi" - de la-nceput,
De la-nceputul veşniciei.
De mult mă cunoşteai,
De când nici nu eram.
Ai fost când nu eram,
De-atuncea mă ştiai.
N-aş fi acum dacă atunci
La începutul veşniciei
Nu te gândeai la un nimic,
Să-i zici: tu eşti ca mine.
Erai când nu era nimic
Din ce văd eu acum.
Le-ai făurit la început
De ce pot eu pricepe.
Eşti tu, apoi şi eu,
apoi vei fi doar tu, câtva...
iar eu cu tine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu